sâmbătă, 31 ianuarie 2015

Expozitie U.C.P. Campina 2015

       Astazi 31 Ianuarie 2015 am avut onoarea de a participa la expozitia de porumbei U.C.P.
sustinuta la CasaTineretului Campina din Judetul Prahova. Vizitatorii au fost in numar  de  aproximativ 300(bilete vandute), intrarea fiind libera pentru copii.
        Expozitia ne-a prezentat porumbei cu rezultate foarte bune , pe diferite categori de zboruri. Spre deosebire de alti ani organizatorii expozitiei au conceput o tombola pe baza biletelor de intrare , lucru care a atras atentia         multor privitori .Pentru tombola au fost expusi 7 porumbei , care si-au gasit noi stapani.
       Expozitia s-a terminat cu premierea tuturor porumbeilor cu clasari superioare , cat si columbofililor cu rezultate bune de-a lungul anilor.                      
       Columbofili au sarbatorit , cu o masa festiva , castigarea cupelor  , bineinteles masa oferita de bunii organizatori ai expozitiei .

                 

miercuri, 28 ianuarie 2015

Inceputul Partea I

Desi inca de mic am trait inconjurat de porumbei , nu acesta a fost si motivul pentru care m-am apucat de cresterea lor. Am inceput cu porumbei de ornament , incercam sa imi achizitionez cat mai multi si cat mai colorati. Aveam   si in continuare am o slabiciune pentru porumbeii de culoare rosie .
 Prima pereche de porumbei jucatori originali a fost o pereche de Roleri de Birmingam , primita de la unchiul meu . Mare a fost surprindere cand i-am vazut , deoarece el avea foarte multi voiajori ,si pe mine ma certa de fiecare data cand ma vedea ca aduc porumbei. Am fost in culmea extazului, eram fericit pentru ca primisem porumbei dar si pentru faptul ca aceast era "o permisiune " de a ma lasa sa cresc si eu porumbei .  
          Pana am "inimerit" cotetul perfect pentru mine a durat foarte mult. Foarte multe schite , foarte multe ore pierdute, o multime de cuie prapadite si lemne taiate,  si cu toate acestea nici o data nu puteam privi si spune : "Gata , este cum imi imaginam!" . Nu ,nici o data nu era asa cum vroiam , parca mai mergea o modificare , poate puteam sa fac asa , sau asa, si a durat foarte mult timp pana am reusit sa fac o voliera de care sa fiu mandru, si sa ma bucur de ea.
    Cu timpul incepusem sa achizitionez si porumbei voiajori , avand acelasi criteriu : Cat mai colorati. Si aici majoritatea au fost rosii:
.Eram extrem de fericit , aveam destui porumbei , incepuse sa se imperecheze , si inevitabil au aparut ouale , si puisori.
                  In jurul datei de 11 iunie 2010 totul mergeam  perfect , priveam pui cum stateau pe volieri si nu simtisem niciodata o implinire mai mare .Era soare era cald , si una dintre marile surprize din aceea  zi a fost vizita din partea mamei mele , care lucra in Italia . A fost o surpriza uriasa , insa cand ne-am pus la masa si a inceput sa ne spuna ca vrea sa mergem cu ea in Italia pentru a petrece vara am fost total dezamagit. Fratele si sora mea (mai mici ca mine) nu aveau nimic impotriva, insa eu eram extrem de panicat . Si singura intrebare care imi trecea prin cap era "Ce fac cu porumbeii mei?". Dupa ceva timp si spunandu-i problema mea unui prieten care avea porumbei , el s-a oferit sa ma ajute propunandu-mi sa tin porumbeii la el , cu conditia ca puii pe care ii scoate sa ii pastreze el. Am fost de acord facand una din cele mai mari greseli din viata mea. I-am dus la el sperand ca o sa ii revad in septembrie cand ma intorc.                                                                          Continuarea in Partea II